Concediul medical – beneficiari, tipuri și modificări legislative în 2026

Concediul medical este un drept de care beneficiază toți angajații din România, care îndeplinesc stagiul minim de asigurare – 6 luni din ultimele 12. Există mai multe tipuri de concedii medicale, iar durata și plata acestora diferă pentru fiecare în parte.

În cele ce urmează vom descrie cine poate beneficia de concediu medical, care sunt tipurile de concedii medicale, dar vom vorbi și despre toate modificările legislative recente asupra concediilor medicale.

Toți angajații care au domiciliul sau reședința în România și care îndeplinesc stagiul minim de asigurare au dreptul la concediu medical. Stagiul minim de asigurare este de 6 luni din ultimele 12 și înseamnă că eu, ca angajat, am cotizat prin veniturile mele la fondul de asigurări de sănătate al statului cel puțin șase din ultimele 12 luni. 

Prin excepție de la această regulă, acordarea concediului medical nu este condiționată de îndeplinirea stagiului minim de asigurare în cazul urgențelor medico‑chirurgicale, al anumitor tipuri de arsuri stabilite prin normele de aplicare ale ordonanței (inclusiv pentru perioada de recuperare), al tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A stabilite prin hotărâre a Guvernului, neoplaziilor, SIDA, precum și al bolilor infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării.

Pe lângă condiționarea contribuției la sănătate, pentru a beneficia de acest drept un angajat mai trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• Să desfășoare o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, a unui act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege.
• Să obțină venituri asimilate salariilor.
• Să aibă drepturi bănești lunare care sunt suportate de bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Este important de menționat că de aceleași drepturi beneficiază și persoanele care nu îndeplinesc condițiile de mai sus dar care:

• Sunt administratori sau manageri cu contract de administrare sau de management.
• Fac parte dintr-o asociație familială.
• Sunt autorizate să desfășoare o activitate independentă.
• Au încheiat un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații.

 

În primul rând, trebuie să știm că toate tipurile de concedii medicale sunt reglementate de OUG nr 158/2005, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2006. 

Dar care sunt tipurile de concedii medicale?

• Concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă
• Concedii medicale pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
• Concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav
• Concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice
• Concediu pentru sarcină și lăuzie
• Concediu pentru risc maternal

Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă poate fi solicitat în cazul în care nu mai poți lucra din cauza unui accident care a avut loc în timpul tău liber, deci nu este accident de muncă*, sau dacă suferi de o boală obișnuită. Acest concediu este acordat pe o perioadă de cel mult 183 de zile pe perioada unui an. Dacă soliciți acest tip de concediu, procentul indemnizației este variabil, în funcție de durata episodului de boală:

• 55% din baza de calcul – pentru până la 7 zile de concediu medical
• 65% din baza de calcul – pentru 8–14 zile
• 75% din baza de calcul – pentru peste 15 zile

În cazul urgențelor medico-chirurgicale, neoplazii, tuberculoză, SIDA, unele tipuri de arsuri, inclusiv pentru perioada de recuperare,   sau boală infectocontagioasă din grupa A, indemnizația va fi de 100%. Dacă ai un copil sub doisprezece ani care se îmbolnăvește, unul dintre părinți poate beneficia de concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav. Dacă este vorba de un copil cu dizabilități, concediul se poate acorda până la vârsta de 18 ani. În ambele cazuri, valoarea indemnizației este de 85% din venitul brut. 

Concediul medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă facilitează de fapt reintegrarea în muncă a angajatului și poate fi acordat sub formă de reducere a timpului de lucru (cu un sfert din programul normal), concediu pentru carantină, dacă angajatul nu mai poate lucra din cauza unei boli contagioase sau ca tratament balnear pentru cei aflați în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive.

Concediul pentru sarcină și lăuzie se poate acorda pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care asiguratele beneficiază de indemnizație de maternitate.. 

Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naștere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naștere. Concediile pentru sarcină și lăuzie se pot compensa între ele, în funcție de recomandarea medicului și de opțiunea persoanei beneficiare, în așa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice. Valoarea indemnizației este de 85% din media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 6 luni din cele 12 din care se constituie stagiul de asigurare. A nu se confunda cu concediul pentru creșterea copilului. 

Concediul pentru risc maternal se acordă femeilor gravide sau celor care au născut recent sau care alăptează, în cazul în care jobul pe care îl au poate pune în pericol sănătatea acestora sau a copilului. Angajatorul are obligația să ofere condiții diferite de muncă, să modifice programul de lucru și să îi ofere un job pe o poziție care nu prezintă riscuri, iar în ultimă instanță se acordă concediu de risc maternal. Valoarea indemnizației este de 75% din baza de calcul, fără să fie necesar un stagiu de asigurare.

*Accidentele de muncă sunt reglementate de o altă lege - Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, nu se regăsesc în OUG 158/2005.

Începând cu 1 februarie 2026, potrivit Ordonanței de urgentă nr. 91/2025, indemnizațiile de concediu medical se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi, ceea ce înseamnă că prima zi de concediu medical nu este plătită. Măsura este valabilă până la 31 decembrie 2027.

Indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, vor fi suportate astfel:

• de către angajator, din a 2-a zi până inclusiv în a 6-a zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, cu excepția indemnizațiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării;
• din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) astfel:
  • începând cu ziua următoare celor suportate de angajator și până la data încetării incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia, în cazurile de mai sus;
  • din a 2-a zi în cazul indemnizațiilor care se suportă integral potrivit legii din bugetul FNUASS.

Pentru a operaționaliza această regulă, a fost emis Ordinul nr. 521/500/2026, care nu modifică repartizarea costurilor între angajator și FNUASS, ci detaliază strict modul matematic și procedural de calcul al indemnizației atunci când prima zi de concediu medical este neplătită.

Media zilnică a bazei de calcul nu se modifică prin neplata primei zile. Modificarea intervine doar la numărul de zile pentru care se acordă indemnizația.

Care sunt regulile esențiale:

• Numărul de zile utilizat în calcul nu poate depăși totalul zilelor lucrătoare din fiecare lună, conform calendarului legal.
• Pentru persoanele cu stagiu de asigurare mai mic de 6 luni (urgențe, afecțiuni grave, maternitate etc.), baza de calcul este determinată în funcție de:
• media veniturilor realizate
• venitul din prima lună de activitate
• sau venitul asigurat prin contractul de asigurare, după caz
• Cea mai importantă modificare constă în reducerea indemnizației cu o zi lucrătoare – astfel, prima zi lucrătoare de concediu medical nu se plătește. Această zi este totuși recunoscută ca stagiu de asigurare, iar salariatul își păstrează calitatea de asigurat.
• Singura excepție este concediul medical pentru izolare, unde prima zi rămâne plătită.

Durata concediului medical poate să difere în funcție de tipul de concediu medical, dar conform legii, în prima etapă, durata acordării concediului medical poate fi de maximum 4 zile calendaristice pentru concediul medical acordat de medicul de familie și de maximum 15 zile calendaristice pentru concediul medical acordat de medicii de specialitate din ambulatoriu. În cazul menținerii incapacității temporare de muncă, constatată pe baza evaluării răspunsului la tratamentul inițial și/sau a rezultatului analizelor de laborator, investigațiilor funcționale și/sau imagistice recomandate, medicul de familie sau, după caz, medicul de specialitate din ambulatoriu care monitorizează afecțiunea poate elibera certificatul de concediu medical în continuare până la o durată maximă de 7 zile pentru medicul de familie și de maximum 30 de zile pentru medicul de specialitate din ambulatoriu.  

Concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe o durată de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire.  Începând cu a 91-a zi, concediul medical se poate prelungi până la 183 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale, după caz.

Sunt unele excepții în care perioada poate fi prelungită  cu un an pentru persoanele care suferă de alte afecțiuni cardiovasculare, cu până la un an și jumătate pentru cei care suferă de SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii. Concediul medical poate fi prelungit pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru tuberculoză și pentru unele tipuri de arsuri, inclusiv pentru perioada de recuperare.

Certificatul de concediu medical se eliberează de către medic în baza adeverinței de salariat eliberată de către angajator. Pe lângă faptul că adeverința atestă calitatea de salariat, din aceasta va reieși numărul de zile de concediu medical de care ai beneficiat în ultimele 12 luni. 

După ce medicul va stabili diagnosticul, va elibera certificatul de concediu medical. Certificatul poate fi eliberat de medicul de familie, primar sau specialist din policlinici și spitale, care are autorizație de liberă practică valabilă și care a încheiat o convenție in acest sens cu o casa de sănătate și care are în îngrijire persoana bolnavă. Pe certificatul de concediu medical trebuie trecut și numărul acestei convenții.

Trebuie ținut cont de faptul că urgențele medico-chirurgicale și bolile infectocontagioase din grupa A sunt exceptate de la aceste condiții. În aceste cazuri, medicul va elibera un certificat de concediu medical în care va completa datele asiguratului, codul de indemnizație si Casa de Asigurări.

Tot pe certificatul de concediu medical apare și codul de diagnostic.

Ce este codul de diagnostic?

Este acel cod în baza căruia se calculează valoarea indemnizației, conform tabelului:

 

Concediul medical se prelungește atât timp cat boala nu s-a vindecat până la maximum de 183 de zile într-un an sau chiar mai mult în cazul excepțiilor enumerate mai sus, iar pe certificatul medical trebuie sa fie trecut același cod de diagnostic, dar și seria și numărul certificatului inițial. E necesar să faci prelungirea cu cel puțin 24 de ore înainte de expirarea acestuia.

Pentru a putea sa prelungești concediul medical ai nevoie de următoarele acte:

• Adeverință de salariat (care sa conțină numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni)
• Copie după certificatul medical inițial
• Bilet de trimitere de la medicul de familie

Plata concediului medical se face in funcție de diagnostic, luându-se în calcul venitul lunar din ultimele 6 luni din cele 12 luni în care a existat stagiu de asigurare. Totodată, suma lunară în baza căreia se calculează indemnizația nu trebuie sa fie mai mare de 12 salarii minime brute pe țară.

Primele zile de concediu sunt plătite de către angajator, iar restul sumei este plătită de către Fondul Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Dacă angajatorul încetează sau suspendă activitatea, Casa Teritorială de Sănătate va prelua sarcina de a plăti indemnizația pentru concediu medical. 

Modificările survenite în 2026 au fost detaliate mai sus în articol.

Concediul medical este un drept garantat pentru toți angajații cu stagiu minim de asigurare (6 din ultimele 12 luni). Din punct de vedere legal, concediul medical este reglementat de OUG nr. 158/2005 în care sunt specificate tipurile de concedii medicale, iar indemnizația variază între 55% din salariu pentru boli obișnuite, 80-100% pentru accidente și boli profesionale, 85% pentru sarcină/îngrijire copil, 100% pentru urgențe și boli grave.

Cele mai recente modificări aduse în 2026 sunt că prima zi de concediu medical nu este plătită (valabil până la 31 decembrie 2027). Angajatorul plătește zilele 2-6 iar restul este acoperit de FNUASS. Excepție de la această reglementare o are concediul de izolare în care prima zi este plătită.

Medicul de familie poate acord maxim 4 zile de concediu medical în prima etapă, dar se poate mări de medicul de specialitate sau avizul medicului expert al asigurărilor sociale, după caz.

Din punct de vedere acte necesare, ai nevoie de adeverința de salariat și certificatul medical emis de medic. Prelungirea concediului medical se face înaintea de expirare, până la maximumul legal și pentru prelungire ai nevoie de adeverință, copia concediului inițial și biletul de trimitere.

Plata concediului medical se calculează pe baza veniturilor din ultimele 6 luni ale angajatului. Primele zile sunt suportate de angajator, restul de FNUASS. Excepție fiind prima zi neplătită conform modificărilor din 2026.