Șapte din zece utilizatori AI din România spun că lucrează mai eficient datorită inteligenței artificiale

Inteligența artificială își face tot mai mult loc în activitatea de zi cu zi de la locul de muncă. În România, peste o treime dintre angajați (35%) folosesc AI cel puțin o dată pe săptămână pentru a-și sprijini activitatea profesională, peste media europeană de 29%. În același timp, 30% dintre angajații români sunt îngrijorați că inteligența artificială va face redundante o mare parte dintre sarcinile lor, comparativ cu un sfert dintre angajații europeni. Aceste preocupări sunt, în mod firesc, mai ridicate în rândul angajaților care utilizează deja AI (38%). Pe măsură ce AI devine tot mai prezentă în mediul profesional, crește și cererea pentru transparență și utilizare responsabilă. Șapte din zece angajați din România (70%) consideră că sistemele de inteligență artificială ar trebui să explice în mod clar modul în care ajung la anumite soluții, comparativ cu 64% la nivel european. Acest aspect devine tot mai important, deoarece, începând cu 2 august, AI Act va introduce cerințe mai stricte privind obligațiile de transparență.

Datele provin dintr-un studiu realizat de furnizorul european de servicii HR SD Worx în rândul a 5.936 de manageri HR și 16.500 de angajați din 16 țări europene.

În România, 37% dintre angajați declară că utilizează inteligența artificială tot mai frecvent în activitatea lor de zi cu zi, peste media europeană de 32%. Managerii sunt cei care folosesc tehnologia într-o măsură mai mare, atât în România, cât și la nivel european: 41% declară că utilizează AI din ce în ce mai des, comparativ cu 26% dintre angajații fără funcții de conducere.

Interesul crește și în rândul celor care nu folosesc încă inteligența artificială: 8% estimează că vor utiliza această tehnologie mai frecvent în activitatea lor profesională în viitor.

Angajații continuă însă să aibă încredere în propriile capacități. În România, 69% dintre angajați consideră că inteligența artificială nu poate înlocui calitățile umane unice, procent foarte apropiat de media europeană, de 68%.

Există însă opinii diferite privind modul ideal de împărțire a responsabilităților între oameni și AI. În România, puțin peste jumătate dintre angajați (52%) se așteaptă să continue să desfășoare majoritatea activităților singuri, beneficiind doar de un sprijin limitat din partea AI, comparativ cu 54% la nivel european. În schimb, 41% dintre angajații români anticipează un model de colaborare în care oamenii și AI împart responsabilitățile, tehnologia având un rol de susținere, ușor peste media europeană de 39%.

Diferențele sunt și mai evidente între utilizatorii și non-utilizatorii AI. Astfel, 72% dintre cei care nu folosesc AI se așteaptă să continue să realizeze singuri majoritatea activităților, comparativ cu doar 31% dintre utilizatorii AI.

În schimb, utilizatorii AI văd într-o măsură mult mai mare viitorul ca pe o colaborare între oameni și tehnologie: șase din zece estimează că vor împărți responsabilitățile cu AI, comparativ cu doar 22% dintre cei care nu utilizează această tehnologie.

Aceste concluzii apar într-un moment în care angajatorii se pregătesc pentru următoarea etapă a implementării AI Act la nivelul Uniunii Europene. Deși principalele obligații privind sistemele AI cu risc ridicat au fost amânate pentru anii 2027 și 2028, cerințele privind transparența vor intra în vigoare începând cu 2 august 2026. Aceasta înseamnă că utilizatorii trebuie să poată identifica atunci când interacționează cu un sistem AI, de exemplu prin intermediul unui chatbot, iar anumite conținuturi generate de inteligența artificială vor trebui marcate în mod clar.

Totuși, în urma pachetului AI Omnibus, care urmează să fie publicat în curând, o mare parte dintre obligațiile inițial prevăzute pentru 2 august 2026 au fost amânate. Pentru acuratețe, este prevăzută și o perioadă de tranziție pentru un aspect tehnic limitat: furnizorii de sisteme AI generative care creează conținut sintetic audio, imagine, video sau text și care erau deja disponibile pe piață înainte de 2 august 2026 vor avea termen până la 2 decembrie 2026 pentru a respecta obligația de a marca aceste rezultate într-un format care poate fi citit automat de sisteme informatice.

SD Worx, principalul furnizor european de servicii HR și salarizare, sprijină organizații de toate dimensiunile în gestionarea provocărilor din domeniul resurselor umane și al salarizării. Pentru a rămâne conectat la nevoile angajatorilor și angajaților, SD Worx realizează periodic studii aprofundate la nivel european. Analiza celui mai recent studiu HR & Payroll Pulse oferă organizațiilor informații valoroase pentru a-și perfecționa strategiile de HR și salarizare și pentru a le pregăti pentru viitor. Studiul a fost realizat între 27 ianuarie și 20 februarie 2026 în 16 țări europene (Belgia, Germania, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Croația, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Regatul Unit și Suedia), de către SD Worx Research Institute. Au fost chestionați în total 5.936 de decidenți HR și 16.500 de angajați. Rezultatele oferă o imagine reprezentativă asupra pieței muncii din fiecare țară.